Eponim

Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări. Calitatea informațiilor sau a exprimării trebuie îmbunătățită. Marcat din iulie 2014. Îi lipsesc notele de subsol. Marcat din iulie 2014.  Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor.

Eponim este un cuvânt folosit în terminologia lingvistică cu trei înțelesuri: ^[1]

1. personaje ale căror nume proprii ajung să desemneze o altă entitate decât cea pe care au numit-o inițial;
2. numele proprii devenite nume comune;
3. substantivele comune care își au sursa în nume proprii.

Eponim (de la gr. Eponymos - cel care dă numele):

1. cuvint derivat de la nume proprii - persoane, locuri geografice, personaje literare, mitologice etc
2. substantive inițial proprii, care au devenit termeni comuni, desemnând clase de obiecte: atlas, algoritm, badminton, barem, cadran, macadam, Watt
3. magistrat care în antichitate dădea numele său anului; primul dintre cei nouă arhonți ai Atenei sau unul dintre cei doi consuli ai Romei, care dădea numele său anului
4. termen pentru desemnarea unei stațiuni arheologice unde a fost cercetată prima dată o cultură materială și care, ca urmare, a dat numele culturii.
5. semne, sindroame, boli care poartă patronimul personalităților științifice (în general) care le-au realizat, observat, descris primele
6. care dă numele său unui oraș, unei regiuni etc.